Noua legislație în domeniul educației în România a adus o serie de schimbări semnificative cu scopul de a moderniza și îmbunătăți sistemul educațional. Printre cele mai notabile modificări se numără noi reguli la examenul de promovare în cariera didactică în învățământul superior, condiții noi pentru acordarea indemnizației de doctorat, măsuri împotriva denigrării și atacurilor personale în spațiul universitar, precum și condiții și model de cerere pentru invoirea colegială a cadrelor didactice.
În ceea ce privește reforma legislativă, noile Legi ale educației – Legea învățământului preuniversitar și Legea învățământului superior – au fost adoptate după un proces lung de concepere și consultări, intrând în vigoare în 2023.
Aceste legi vizează o serie de măsuri-cheie pentru reforma educației, incluzând reorganizarea unor instituții precum ARACIP și inspectoratele școlare, sprijin pentru mediile defavorizate și pentru profesori.
Cu toate acestea, aplicarea lor practică a întâmpinat întârzieri și necesită legislație subsecventă pentru implementare completă.
Un aspect important al reformei este reorganizarea inspectoratelor școlare în direcții județene de învățământ preuniversitar, o măsură care își propune să redefinească structura județeană a sistemului educațional pentru a îmbunătăți calitatea și eficiența educației.
Acest proces de transformare este încă în curs de desfășurare, cu implicarea experților OECD pentru stabilirea unui calendar realist de implementare.
Pe lângă aceste schimbări structurale, bugetul alocat educației în 2024 a fost subiectul unor discuții importante, având în vedere că acesta nu respectă prevederile legale care stipulează alocarea a 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educație.
Cu toate acestea, bugetul Ministerului Educației pentru anul 2024 este cu aproape 57% mai mare comparativ cu alocarea din 2023, incluzând finanțările din PNRR, ceea ce reprezintă un pas înainte, deși încă nu atinge procentul stabilit prin lege.
Aceste schimbări reflectă eforturile de modernizare și adaptare a sistemului educațional românesc la nevoile actuale și viitoare ale societății, încercând să asigure un cadru mai bun pentru dezvoltarea profesională a cadrelor didactice și îmbunătățirea calității educației pentru elevi și studenți.
Cu toate acestea, implementarea completă și eficientă a reformelor rămâne o provocare care necesită atenție continuă și ajustări periodice.
Proiectul de Ordonanță de Urgență anunțat de Ministerul Educației pe 5 februarie aduce câteva modificări esențiale cu scopul de a îmbunătăți sistemul educațional românesc, reflectând un efort continuu de armonizare legislativă și de asigurare a unui cadru normativ predictibil și echitabil pentru toți participanții la procesul educațional.
Modificările propuse urmăresc să adreseze mai multe aspecte cheie:
Programul Național Masă Sănătoasă – Se propune modificarea OUG nr. 115/2023 pentru a extinde numărul de beneficiari ai programului, cu un buget alocat de 1.139,4 milioane lei pentru anul 2024.
Aceasta reprezintă o schimbare semnificativă față de abordarea anterioară, încercând să asigure o alimentație sănătoasă pentru un număr mai mare de preșcolari și elevi din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.
Indemnizația de hrană și voucherele de vacanță – Prin completarea art. 18 din Legea 153/2017, se clarifică baza de calcul pentru indemnizația de hrană și pentru acordarea voucherelor de vacanță, raportându-se la salariul net corespunzător funcției de bază.
Această modificare are scopul de a simplifica și uniformiza modalitatea de calcul, evitând situațiile în care personalul din educație putea primi beneficii disproporționate prin cumulul mai multor contracte de muncă.
Plata sporului de doctorat – Propunerea de completare a art. 14 din Legea nr. 153/2017 vizează simplificarea procedurilor de acordare a sporului de doctorat pentru personalul didactic și de cercetare, prin trecerea de la o evaluare lunară la una anuală.
Aceasta reprezintă o ajustare necesară care reflectă recunoașterea contribuției academice a personalului respectiv, în linie cu prevederile Legilor învățământului preuniversitar și superior.
Finanțarea burselor elevilor – Modificarea propusă la articolul 42 din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023 clarifică sursa finanțării burselor pentru elevii înscriși în unitățile de învățământ afiliate instituțiilor din domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale.
Prin aceasta se asigură că finanțarea necesară este acoperită direct de către instituțiile responsabile, din bugetul de stat, consolidând astfel sprijinul pentru educația elevilor din aceste categorii speciale.
Aceste modificări subliniază angajamentul Ministerului Educației de a promova echitatea și accesul la educație de calitate pentru toți elevii și de a asigura condiții de muncă și beneficii adecvate pentru personalul din învățământ.
Prin armonizarea legislației actuale cu noile propuneri, se urmărește eliminarea ambiguităților și a potențialelor situații discriminatorii, oferind un cadru mai clar și mai echitabil pentru desfășurarea activităților educaționale.
În 2023 si inceputul lui 2024, legislația educației din România a fost supusă mai multor modificări importante, menite să îmbunătățească calitatea și eficiența sistemului educațional. Aceste schimbări vizează diferite aspecte ale educației, de la procesul de promovare în cariera didactică în învățământul superior, până la condițiile de acordare a indemnizației de doctorat și măsurile împotriva comportamentelor negative în spațiul universitar.
Promovarea în cariera didactică: O nouă metodologie-cadru a fost aprobată pentru organizarea și desfășurarea examenului de promovare în cariera didactică în învățământul superior.
Aceasta prevede că instituțiile de învățământ superior vor elabora propriile metodologii pentru desfășurarea examenelor pe posturile vacante, ceea ce oferă o mai mare flexibilitate și adaptare la specificul fiecărei universități.
Indemnizația de doctorat: Începând cu ianuarie 2024, indemnizația de doctorat se acordă conform unor noi reguli stabilite de guvern, cu scopul de a optimiza cheltuielile bugetare. Aceste modificări includ condiții specifice pentru acordarea unui spor de 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru titularii acestui grad academic.
Combaterea xenofobiei și a discursului instigator la ură: Universitățile sunt obligate să adopte măsuri pentru prevenirea și combaterea xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură în cadrul instituțiilor de învățământ, conform unui proiect de Cod de conduita lansat în dezbatere publică de Ministerul Educației.
Învoirea cadrelor didactice: Personalul din învățământ beneficiază de dreptul la libere plătite pe baza de învoire colegială, cu obligația de a-și asigura suplinirea. Acest aspect vine să clarifice procedura și condițiile în care cadrele didactice pot solicita și obține aceste învoiri.
Acordarea creditelor transferabile: O nouă metodologie pentru acordarea creditelor transferabile în învățarea pe tot parcursul vieții a fost publicată, specificând numărul de credite acordate pentru diferite niveluri de calificare și orele didactice și de studiu individual corespunzătoare.
Modernizarea actelor de studii: Actele de studii eliberate absolvenților învățământului superior vor include acum și un Cod QR și un Supliment Europass în limba engleză, îmbunătățind recunoașterea internațională a calificărilor obținute.
Contestarea notelor: Elevii au posibilitatea de a contesta rezultatele evaluărilor la lucrările scrise, cu obligația profesorilor de a justifica notele acordate.
Atribuțiile Dirigintelui: Rolul și responsabilitățile dirigintelui sunt clarificate, subliniind importanța acestuia în coordonarea activităților de consiliere și aplicarea sancțiunilor disciplinare.
Recunoașterea diplomelor obținute în străinătate: O nouă metodologie a fost lansată în dezbatere publică pentru recunoașterea diplomelor de doctor și titlurilor de doctor obținute în străinătate.
Coduri QR pe actele de studii: Diploma de absolvire a liceului și Certificatul de acordare a definitivării în învățământ vor include coduri QR începând cu anul școlar 2024-2025, facilitând verificarea autenticității acestor, aceste modificări aduc o serie de îmbunătățiri și actualizări necesare în domeniul educației, răspunzând nevoilor actuale ale cadrelor didactice și studenților, precum și cerințelor societății moderne.
Fiecare dintre aceste schimbări vizează nu doar optimizarea proceselor educaționale, dar și asigurarea unui mediu de învățare sigur, incluziv și adaptat la standardele educaționale internaționale. Implementarea cu succes a acestor modificări va necesita eforturi coordonate din partea tuturor actorilor implicați în sistemul educațional românesc, de la autorități și instituții de învățământ, până la profesori, elevi și părinți.
Modificările aduse legislației educației în România în 2023 si inceputul lui 2024 reprezintă pași importanți către modernizarea și adaptarea sistemului educațional la cerințele și provocările contemporane.
De la îmbunătățirea procesului de promovare în cariera didactică în învățământul superior, la adoptarea unor măsuri concrete pentru combaterea xenofobiei și a discursului instigator la ură în spațiul universitar, fiecare modificare contribuie la crearea unui mediu educațional mai incluziv, echitabil și de calitate.
Implementarea noilor reglementări privind indemnizația de doctorat, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru cadrele didactice prin acordarea de învoiri colegiale și introducerea de noi metodologii pentru acordarea creditelor transferabile reflectă o înțelegere profundă a nevoilor actuale ale comunității academice și ale elevilor.
Totodată, modernizarea actelor de studii prin includerea Codului QR și a Suplimentului Europass în limba engleză facilitează recunoașterea internațională a calificărilor obținute, deschizând noi oportunități pentru absolvenți.
Aceste inițiative legislative subliniază angajamentul autorităților de a asigura că educația în România rămâne relevantă, competitivă și în pas cu evoluțiile globale în domeniul educațional. Prin colaborare, inovație și un angajament continuu pentru îmbunătățire, se poate spera la un viitor în care sistemul educațional românesc să ofere toate resursele necesare pentru dezvoltarea personală și profesională a fiecărui elev și student, contribuind astfel la progresul societății în ansamblu.
Măsurile adoptate reprezintă fundația pentru construirea unui sistem educațional care să răspundă nu doar nevoilor actuale, dar și să anticipeze și să se adapteze la schimbările viitoare. Succesul acestor reforme depinde de implementarea eficientă și de angajamentul tuturor actorilor implicați.
Astfel, este esențială o monitorizare atentă a impactului acestor schimbări și o evaluare continuă a nevoilor educaționale, pentru a asigura că educația în România continuă să avanseze spre excelență și inovație.
